Turism istoric

Ai văzut catedrala? E prea albă, e prea mare, Nu e pentru noi Nouă ne plac bisericuțele în urzici. Am plecat deci la drum mă regăsesc azi lângă biserica cea veche: un călugăr scund, singur locuitor al mănăstirii: vorbim despre terorism. E frig și mi-e frică eu singur cu toată istoria țării românești, stau lângă …

adineauri a sunat cineva

adineauri a sunat cineva, era o greșeală. pas de problèmes, au revoir. adineauri a sunat cineva. era o greșeală. pas de problèmes, madame. au revoir. adineauri a sunat cineva. adineauri a sunat cineva.

Steluța

Steluța-i înscrisă-n triunghiul de fier. Se zbate să vadă lumina: — Unde ești, lumină ? întreabă ea către fiecare colț ascuțit al țarcului. Știi tu tată? Știi tu, fiule? Voi, spirite? Ci fierul e negru și tace. Steluța își vede chipul oglindit în mii de feluri monstruoase pe fața metalului rece și fiecare reflex seamănă cu …

Re: propositiune de subiect de teză de doctorat

oare cum arăta singurătatea la veneţia în secolul cel mare, printre doamne bine îmbrăcate, gentilomi şi bune societăţi înscrise pe hârtie oare cum arăta singurătatea la veneţia? cum era să fii singur la roma, pe strada pe care trecea augustul cum era să fii exclus pe malurile tibrului după ce-a tăcut apostolul ce urme-au lăsat …

Iedul

Un ieduț cam fără barbă Se uita cruciș la iarbă Vara dis-de-dimineață Tocmai nou trezit la viață. Dintre ierburile toate Să aleagă-i peste poate Pe-asta nu, că e prea creață Și a și ciuntit-o o rață, Pe-asta nu, că-i prea măruntă, Asta-mi pare că se-ncruntă, Aia iar e prea departe, De trifoaie iar n-am parte …

Călcam pe inima ei

Călcăm pe inima ei ca pe o ţeasta de piatră solid înfiptă în adâncuri săream dintr-o piatră în alta şi marea râdea la mine şi-mi mai lăsa stropi sărați și calzi pe marginea sandalei și nu-mi spunea dacă între paşii mei era hău sau ce era îmi spunea doar să cred şi să nu mă mai opresc

pesemne

din lumea semnelor până pe tărâmul celălaltpână în lumea fiinţei.fiinţa nu face cu ochiulfiinţa nu scrie cu stiloulfiinţa nu vorbeştefiinţa arborează şi răsuflă.să stoarcem fiinţă din semne, muncitori ai vieţiisă lipim strănuturi, vorbele goale şi lovitura cea cu cotulîntr-un fulgersă spunem după aia cu candoarea, nu-ţi bate capul, e doar o julitură

cădere

într-o vară caldă pe-un om l-a durut capulspice de grâu i-au crescut prin gură şi de sub unghii, multe, multe.într-un sac le-a scuturats-a uitat la sacul pântecos cu mirarea aruncat cât colo o strângere de suflet dar de zis, nimic n-a zis.o vinovăţie pentru fratele copac de alături care se ruga tot la biserica iernii …

gaura

o gaură plină şi dureroasăs-a întâlnit cu o altă gaură la fel şi i-a zis:mâine am program să mă umplu, poimâine devin o supernovă şi răspoimâine am de gând să explodez.prima gaură n-a crezut ce spune şi a doua gaură n-a crezut ce-audes-au întâlnit mai rar găurile şi şi-au vorbit şi mai rar, nu ştiu …

pe dos

ei credeau că eu sînt o haină de carnepe dos când m-au întors eram mai căldurosproduceau căldură intestinele meleiar eu voiam să fiu utilşi le-am fost o haină de carnem-am umflat pe dos, haină, ca o băşicăpielea pe dinăuntru şi carnea pe dinafarăoameni treceau în vizită şi mă pupau pe ficaţi albaştri şi aburinziîmi strângeau …