Iată un vis al lui Adrian Păunescu, încropit cu două rime în text pentru Iris, Trenul fără naş:Urcăm într-un tren, trenul ăsta-i trenul nostru bunCe vreţi, zice el, n-avem naşule bilet, ţi-o spun!Din gări vin mereu de cei tineri care au de mersSpre-acel ideal ce din inimă nu ni s-a şters.Hei hei naşule, dă-te dumneata-ntr-o … Continuă lectura Trenul fără naş
Lună: noiembrie 2010
despre minciună şi reunificare
Minciuna e despărţire internă. Noi suntem fiinţe cu două creiere, unul ce conţine toată lumea, din naştere, prin care ştim deja, când deschidem ochii, ce vedem. Celălalt, e inductiv, şi controlează limba după plac. Primul ştie deja totul, iar contactul cu viaţa nu face decât să-i reconforteze buna plasare în mijlocul lumii. El se numeşte … Continuă lectura despre minciună şi reunificare
îndoială
Promisiune de fericire, undeva în viitor. Promisiune de fericire, dar câtă nefericire, câtă îndoială. Doute în limba română e îndoială. Dumnezeule, ce limbă genială. A nu crede în tine înseamnă a ieşi din unitatea care eşti, a deveni altcineva, alături de tine, a te în-doi. Dubiul, necredinţa în tine, e falsitate. E altcineva care se … Continuă lectura îndoială
Moran Cerf, teza lui Moran Cerf, care a găsit o soluţie de a capta visele. Întrebările pe care şi le-a pus, la care teza lui încearcă să răspundă, care pe mine nu mă interesează nici un pic. În ciuda faptul că am fost entuziasmat de articolul de pe BBC pe care mi l-a indicat R.Ştiinţa … Continuă lectura
ajutaţi-mă, zei, Doamne, ajută-mă, eu, eretic. fii bun Doamne şi nu mă lăsa să mă pierd, să cad pradă obişnuinţelor rele, dă-mi putere în suflet, căci sufletul meu când e puternic poate să învingă. dă-mi putere în suflet, doamne, te rog.Dumnezeul mare, când ai să te înduri de mine, când am să pot să trăiesc … Continuă lectura
Non sanz droict 