Am fost și eu în Elveția.
Mi-a plăcut în Elveția.
Am plecat fără nevastă-mea, cu mașina, pe autostradă, de la București, în două zile am ajuns, după două stopuri: la unguri unde am mâncat un gulaș și apoi la un motel pe autostradă undeva în vestul Austriei. Nici nu m-am uitat la fetele de pe autostradă, eu sunt om serios și apoi ce-ar fi zis Nini. M-am oprit tocmai la Graubünden în Elveția, unde m-am întâlnit cu producătorul de țigle. Am vorbit ce-am vorbit, am notat, i-am dat documentele, s-au semnat documentele. Seara eram liber.
M-am plimbat prin oraș, am bătut vreo două beri, se înnoptase.
Graubünden, regiunea romanșă, m-am uitat pe pliantul turistic: 0,5 la sută din populația Elveției vorbește limba asta, de origine latină, orașul se numea pe vremuri Grischùn sau Grischun sau Grigioni în italiană, dar s-au mutat mulți nemți și așa mai departe. Am aruncat pliantul cât colo, muream de plictiseală. Ajunsesem în centrul orașului când, plimbându-mă pe străzi la întâmplare, văd un local: Aux anges, scria pe firma ce clipea cu neoane și cu două fete în bikini cu aripi de îngeri ce se sprijineau două sulițe. „Sex shop and more” adăuga cu subînțeles înscrisul de pe vitrină.
Have yourself a very merry Christmas, frate.
Am intrat și eu, mărturisesc. Nini oricum n-are cum să afle. Pe mine, de atâta călătorit și mâncare bună, mă cam ardea la pantaloni. Erau trei săli, bilete la 50, 100 și 150 de euro. I-am înmânat patroanei 50 de euro, cu regret, și am întrebat, plin de speranță și de dorință: „orgies?”. Femeia s-a făcut că nu înțelege. „Sex in group?” .
Patroana m-a privit peste ochelari, mi-a luat bancnota și m-a împins antreul întunecat spre sala din dreapta.
— C’est ici votre salle, monsieur.
M-am executat și ce am văzut mi-a tăiat răsuflarea. Erau două grupuri separate, femeile deoparte și bărbații de alta. Erau dezbrăcați, așezați pe canapele largi și pufuri, perne cu polistiren de diverse forme și întinse. O organizatoare mi-a indicat o garderobă în dreapta, retrasă, unde mă pot dezbrăca, cu dușuri. În sala semiobscură, care semăna cu o sală de teatru dezafectată, se proiectau efecte luminoase multicolore ca la discotecă. Cei așezați prin sală se masturbau, fiecare la locul lui, iar de sus coborau, ca în efectele specială de modă veche de la teatru, sau ca acrobații de la circ, atârnați de niște corzi, bărbați și femei relativ goi, acoperiți în abur, cu aripi de îngeri, sumar îmbrăcați sau dezbrăcați, într-un du-te vino acrobatic continuu. Îngerii urcau și coborau, ăștia jos se masturbau. Uneori numărul se întreruprea, era poate pauză sau ceva și cei de jos chiar se opreau, se apucau uneori de fumat sau vorbeau despre cine știe ce în nemțește. Apoi, după vreo zece minute, îngerii dezbrăcați coborau din nou și iar se înălțau și iarăși masturbarea se relua.
Ăia de sus, printre care erau și câteva femei frumoase făceau un fel de echilibristică, erau balerini și balerine cred. Erau și câteva bucăți bune atâta doar că nu aveau voie să coboare și ni s-a spus de la intrare că nu e voie să te atingi cu vecinii.
Am plătit 50 de euro să fac laba, am gândit. Ai dracu elvețieni.
Am ieșit, ce să fac, mi-a fost rușine. Am pus-o dacă află Nini.
Non sanz droict 